Istoric F.C. Universitatea Craiova

» 5.Septembrie.1948

Universitatea era clubul sportiv al studenţilor din Cetatea Băniei, culorile sale fiind alb şi albastru.
Totul a inceput in toamna lui 1948, cand un grup de studenti si profesori, au luat initiativa de a forma o echipa de fotbal. 

Primul meci jucat de UNSR Craiova a fost pe 5 septembrie 1948 împotriva echipei din Filiași: CFR Filiași, meci pierdut cu 6-3 (2-1 la pauză), rezultat ce arăta fragilitatea proaspăt înființatei echipe studențești. Acest prim eșec nu avea cum să prevestească ceea ce Universitatea Craiova avea să devină peste câteva decenii. Știrea despre acea dispută trecea neobservată undeva în subsolul paginii sportive a cotidianului craiovean “Inainte”.

primul-meci-oficial-5-septembrie-1948

Echipa aliniată în acel an de UNSR Craiova este următoarea: Dumitrescu – Rădulescu, Mihăila I, Carli – Ozon, Mihăila II – Sabin, Ilie, Bădescu, Tudor, Serghi. Iar primul antrenor al echipei a fost Nicolae Polojinsky, cel ce avea să fie schimbat tocmai în 1950.

Aceasta este prima echipă aliniată de Universitatea Craiova, în toamna anului 1948: Dumitrescu – Rădulescu, Mihăilă I, Carli – Ozon, Mihăilă II – Sabin, Ilie, Bădescu, Tudor şi Serghi.

În 1955, la prima participare în Divizia B, Ştiinţa Craiova (nume adoptat în 1950) ocupă locul 12 în clasament şi retrogradează.

În ediţia 1957-1958, câştigă Seria a III-a a Diviziei C şi revine în B.
Ocupă locul 13 în 1958-1959 şi locul 10 în 1959-1960, iar în următorii trei ani pătrunde în zona superioară a clasamentului: locul 2 în 1960-1961; locul 4 în 1961-1962; locul 5 în 1962-1963.

Imagine

În sezonul 1963-1964, Ştiinţa câştigă Divizia B şi promovează în primul eşalon. În ultima etapă rămăseseră cu şanse de promovare în Divizia A, trei echipe: Metalul Târgovişte, Poiana Câmpina şi Ştiinţa Craiova. De rezultatul de la Paşcani, unde CFR-ul întâlnea Câmpina, şi de cel de la Craiova, unde studenţii jucau în marele derby cu Târgoviştea, depindea configuraţia clasamentului.

Spectatorii din tribunele arhipline ale Stadionului “Tineretului” au creat atunci o atmosferă infernală şi echipa în albastru a caştigat cu 3-0.
Dincolo, la Paşcani, CFR-ul a câştigat cu 2-0 şi Craiova era în A. Un “act istoric” înfăptuit de: Papuc, Vasilescu, Geleriu, Lungan, Dumitrescu, C. Stănescu, Bărbulescu, Deliu, Tetea, A. Stănescu, Gângă, Anton, Onea, Lovin, Vişan, Stanciu şi antrenorii Nicolae Oţeleanu şi Aurel Preda.


În primul său an de Divizia A, Ştiinţa se clasează pe locul 11. În acest sezon, echipa a disputat toate meciurile cu Stadionul “Tineretului” plin până la refuz, meci de meci capacitatea tribunelor (15.000 locuri) fiind cu mult depăşită. Acest fapt unic a dus la decizia construirii unui stadion de mare capacitate, viitorul “Central”, într-o vreme când spectatorii din România se depărtaseră de arene. Echipa: Papuc, Vasilescu, Marin Marcel, Lungan, Bărbulescu, Deliu, Sfârlogea, Eftimie, Cîrciumaru, Onea şi Plugaru.

1965-1966 a fost un an competiţional important pentru gruparea din sudul României, care a terminat pe locul 8 în clasament. Dar, tot atunci, la Craiova au început să fie puse bazele unui club puternic. La crearea centrului de copii şi juniori, s-a înregistrat un record stupefiant de participare, niciodată egalat. Peste 40.000 de copii de toate vârstele, din toată Oltenia, au venit la un mega-trial, care s-a întins pe durata a cinci luni.

În 1966-1967, în Bănie vine marele Nelu Oblemenco, “tunarul” de mai târziu, iar Ştiinţa este campioană de toamnă. Sezonul este încheiat pe locul 3, dar atacantul Ion Oblemenco devine golgheterul României, cu 17 goluri.

Campionatul 1967-1968 aduce un nou loc 11, dar şi inaugurarea Stadionului “Central”, la 29 octombrie 1967, arena pe care şi azi Universitatea îşi dispută partidele de pe teren propriu. A fost cel mai mare stadion al unui club din ţara noastră la acea oră, găzduind imediat şi primul meci al naţionalei la Craiova, aici unde niciodată România nu a pierdut!

» Leii îsi încep aventura în Europa în anul 1969

Imagine

Leii îşi încep aventura în Europa în anul 1969, atunci când trec de sârbii de la FC Bor în Cupa Balcanică, dar se opresc apoi în faţa lui Dinamo Tirana. Anul următor, în aceeaşi competiţie, Universitatea îşi încearcă forţele şi cu celălalt club din oraşul albanez, Partizan Tirana, dar şi cu bosniacii de la Sloboda Tuzla. Oltenii joacă apoi (’71-’72), pentru prima oară, în Cupa Oraşelor Târguri (viitoarea Cupă UEFA, acolo unde aveau să scrie istorie), contra ungurilor de la Pecsi Dozsa, dar sunt eliminaţi.

În 69-70, oltenii termină pe 4 în România, iar Ion Oblemenco îşi adjudecă titlul de golgheter, cu 19 goluri. “Tunarul” a primit această distincţie şi în sezonul 1971-1972 (20 de goluri), atunci când alb-albaştrii termină pe locul 8.

FC BOR (Iugoslavia) – Universitatea Craiova: 2-0
Universitatea Craiova – FC Bor: 5-0
Dinamo Tirana – Universitatea Craiova: 2-0
Universitatea Craiova – Dinamo Tirana: 3-1

1970: CUPA BALCANICA
Partizan Tirana – Universitatea Craiova: 1-0
Universitatea Craiova – Sloboda Tuzla (Iugoslavia): 2-2
Universitatea Craiova – Partizan Tirana: 0-1
Sloboda Tuzla – Universitatea Craiova: 1-1 

1971/1972: CUPA ORASELOR TARGURI
Universitatea Craiova – Pecs Dosza: 2-1
Pecs Dosza – Universitatea Craiova: 3-0 

» Editia 1972-1973 » a ramas în amintirea tuturor ca una dintre cele mai triste din istoria echipei.

Ediţia 1972-1973 a rămas în amintirea tuturor ca una dintre cele mai triste din istoria echipei.
Atunci, Universitatea a obţinut victorii incredibile la Bucureşti, 6-4 cu Rapid şi 6-2 cu Steaua şi a ocupat locul 2, după Dinamo, în urma jocurilor de culise ale echipei securităţii, care “trebuia” să câştige campionatul.

În plin sezon, clujenilor de la CFR, echipa aflată pe poziţia a treia a clasamentului cu câteva etape înainte de final, le-a fost pasată de către Dinamo o invitaţie la un amical cu Bochum, în Germania Federală. Motiv tocmai bun pentru a amâna meciul cu echipa din Ştefan cel Mare, care, “culmea”, se suprapunea cu evenimentul. Cum în acea perioadă era aproape imposibil să ieşi din ţară fără un motiv mai mult decât întemeiat, clujenii au profitat de cadoul neaşteptat al securităţii.

Dar ei i-au întors favoarea lui Dinamo, în ultima etapă. Împreună cu CFR Cluj – Dinamo, fusese amânat, mimând fair-play-ul, şi UTA – Universitatea. Partidele ar fi trebuit să înceapă la aceeaşi oră, doar că la Cluj dinamoviştii au făcut tot ce le-a stat în putinţă să amâne startul meciului. Cum Universitatea a pierdut cu 0-1 în Ardeal, Dinamo avea nevoie să se impună la patru goluri diferenţă în faţa ceferiştilor, pentru a depăşi Craiova la golaveraj.
Cu “îngăduinţa” gazdelor (aşa cum chiar clujenii au recunoscut, câteva decenii mai târziu) şi ajutorul arbitrului Anderco, care a inventat şi un penalty, repriza a doua a fost amânată cu 20 de minute, motivaţia fiind o ploaie de vară de câteva zeci de secunde care a căzut în timpul pauzei. Deşi a reuşit cel mai bun sezon din istoria sa în secolul trecut, CFR-ul l-a încheiat într-un mod ruşinos, predându-se în faţa lui Dinamo (0-4) şi ajutând-o să fure Craiovei titlul pe care oltenii îl meritau şi care ar fi fost primul din istoria lor.
Manta – Bădin, Sameş, Deselnicu – Ivan, Strâmbeanu – Ţarălungă, Bălan, Oblemenco, Niţă şi Marcu, sunt numele campionilor morali ai acelei ediţii de campionat! Ion Oblemenco a câştigat, pentru a patra oară, titlul de golgheter al României, cu 21 de goluri marcate.

» Primul titlu de campioana a Romaniei » 1973-1974

În sezonul 1973-1974, când deja echipa se mutase de şapte ani pe “Central”, Universitatea cucereşte primul său titlu de campioană a României, fiind prima echipă studenţească din ţară şi din Europa ajunsă campioană. Ştiinţa a ocupat locul 1 de la început şi până la sfârşitul competiţiei.

Oprea, Manta, Niculescu, Bădin, Deselnicu, Velea, Strâmbeanu, Ivan, Niţă, Balaci, Berneanu, Ţarălungă, Oblemenco, Bălan, Pană, Boc, Ştefănescu, Marcu, Stăncescu, Kiss, Chivu, Negrilă, Constantinescu şi antrenorii Constantin Cernăianu şi Constantin Oţet .
Sunt cei care au făcut “Centralul” să trăiasca momente magice. Campioana unei mari iubiri a transformat o metaforă emoţionantă într-un titlu cu adânci rezonanţe…
ucv-1974-d

Tot acum, echipa craioveană va elimina pe AC Fiorentina în Cupa UEFA, după 0-0 în Italia şi 1-0 la Craiova (cu golul înscris de Oblemenco, în minutul 89). Standard Liege va opri însă, din păcate, drumul românilor spre fazele superioare.
În vara anului 1974, Universitatea Craiova a obţinut semnătura celui mai mare fotbalist al Piteştiului, Nicolae Dobrin. “Gâscanul” a venit să joace sub culorile Ştiinţei, s-a pregătit toată vara cu echipa şi pentru că FC Argeş nu a fost de acord cu transferul, a acceptat o carantină de doi ani în schimbul onoarei de a fi al Craiovei.
Pe atunci, exista o clauză în regulamentul de transferuri care specifica faptul că un jucător putea să fie achiziţionat fără acordul clubului de la care provenea, dacă accepta o perioadă de carantină de doi ani. Dobrin a venit în Craiova într-o noapte, tot atunci o echipă de muncitori aducând de la Piteşti mobila familiei. El a primint un apartament pe Calea Severinului şi s-a înscris la facultate în Bănie. Cu toate astea, pentru că Universitatea nu a fost niciodată o favorizată a sistemului, de la Bucureşti a venit un ordin, transmis prin intermediul secretarilor de partid, iar genialul mijlocaş a fost obligat să se întoarcă în Trivale. 

» Universitatea Craiova în Cupa Uefa » 1973-1974

1973/1974 Cupa Uefa : 
Oltenia Craiova – Fiorentina (0-0)  (1-0)
Oltenia Craiova –  Standard Liege (0-2) (1-1)


Craiova in 16zecimi participă în UEFA cu AC Fiorentina, (CAMPIOANA NATIONALA) trecand de echipa italiana dupa 0-0 in Italia si 1-0 la Craiova (gol semnat de Oblemenco in minutul ’89) Craiova fiind a doua echipă din Romania care elimină o echipă italiană.


Insa din nefericire se opreste dupa dubla mansa cu Standard Liege (0-2, 1-1).
La Craiova jucau pe vremea aceea : Manta -Bădin (Constantinescu), Boc, Deselnicu -Ivan (Negrilă), Strâmbeanu, -Țarălungă, Balaci, Oblemenco, Bălan (Ștefănescu), Marcu

1975/1976 Uefa Cup 
Universitatea Craiova – Steaua Rosie Belgrad 1-2 
Steaua Rosie Belgrad – Universitatea Craiova 1-1 

1974/1975 Champions Cup
Almquist (Suedia) – Universitatea Craiova 2-0 
Universitatea Craiova – Almquist 1-1 

1977/1978 Cup winners Cup
Olympiakos Larnaka – Universitatea Craiova 1-6 
Universitatea Craiova – Olympiakos Larnaka 2-0 
Universitatea Craiova – Dinamo Moskova 2-0 
Dinamo Moskova – Universitatea Craiova 2-0 

1978/1979 Cup winners Cup
Universitatea Craiova – Fortuna Dusseldorf 3-4 
Fortuna Dusseldorf – Universitatea Craiova 1-1 

» Prima Cupa a Romaniei » 1976-1977

In finala editiei 1976/1977 Universitatea Craiova-Steaua Bucuresti 2-1 (0-0). 

Antrenor: C. Deliu. Universitatea Craiova castiga prima cupa, dupa ce invinge pe: Dinamo, Corvinul Hunedoara, Jiul Petrosani, zdrobeste UTA cu 5-0, iar in finala invinge Steaua cu 2-1 chiar in Ghencea! 

Lotul de jucatori: Boldici, Berneanu, Tilihoi, Stefanescu, Purima, Donose, Balaci, Beldeanu, Crisan, Negrila, Cartu, Camataru,  Lung, Ungureanu, Ticleanu, Irimescu, Marcu, avandu-i ca antrenori pe Ilie Oana si C. Deliu.

» A doua Cupa a Romaniei » 1977-1978

1977/1978 – A doua Cupa a Romaniei – in finala: Universitatea Craiova-Olimpia Satu Mare 3-1 (2-0). Antrenor: C. Deliu.

» Editia 1979-1980 » aduce Baniei al doilea titlu de campioana

Ediţia 1979-1980 aduce Băniei un nou titlu de campioană, cu un lot care avea să scrie istorie: 
Boldici, Lung, Negrilă, Tilihoi, Ştefănescu, Ungureanu, Balaci, Beldeanu, Crişan, Donose, Cămătaru, Geolgău, Cârţu, Irimescu, Purima şi Ciupitu. 

» 1980 Ani de Glorie în Cupa Uefa

1980 Ani de Glorie
* In editia 1979/1980 a cupei UEFA, oltenii inving acasa Leeds United cu 2-0, iar in deplasare dau un recital si genereaza prima victorie a un9ei echipe romanesti in Anglia: 2-0.

Lotul de jucatori: Boldici, Lung, Negrila, Tilihoi, Stefanescu, Ungureanu, Balaci, Beldeanu, Crisan, Donose, Camataru, Geolgau, Cartu, Irimescu, Purima si Ciupitu (antrenor V. Stanescu si I.Oblemenco).  


19.09.1979. Viena:

Wiener SK-Universitatea Craiova 0-0.
Universitatea: Boldici-Negrilă, Bumbescu, Ştefănescu, Ungureanu-Balaci, Beldeanu, Donose-Geolgău, Cămătaru (76’ Crişan), Cîrţu.

03.10.1979. Craiova:

Universitatea Craiova-Wiener SK 3-1 (1-0).
Universitatea: Boldici (88’ Lung)-Negrilă, Tilihoi, Ştefănescu, Ungureanu-Beldeanu, Balaci, Geolgău (72’ Irimescu)-Crişan, Cămătaru, Cîrţu.

24.10.1979. Caiova:

Universitatea Craiova-Leeds United 2-0 (1-0).
Universitatea: Boldici-Negrilă, Tilihoi, Ştefănescu, Ungureanu-Balaci, Geolgău (78’ Donose), Beldeanu-Crişan, Cămătaru, Cîrţu (67’ Irimescu)



07.11.1979. Leeds: 
Leeds United-Universitatea Craiova 0-2 (0-0). 
Universitatea: Boldici-Negrilă, Bumbescu, Ştefănescu, Ungureanu-Balaci, Beldeanu, Ţicleanu (88’ Purima), Geolgău (88’ Donose)-Cămătaru, Cîrţu. 

28.11.1979. Monchengladbach: 
Borussia Monchengladbach-Universitatea Craiova  2-0 (1-0). 
Universitatea: Boldici-Negrilă, Tilihoi, Ştefănescu, Ungureanu-Ţicleanu, Donose, Balaci, Irimescu-Cîrţu (55’ Crişan), Cămătaru. 

12.12.1979. Craiova: 
Universitatea Craiova-Borussia Monchengladbach  1-0 (0-0). 
Universitatea: Boldici-Negrilă, Tilihoi, Ştefănescu, Ungureanu-Balaci, Ţicleanu, Donose (62’ Cîrţu)-Crişan, Cămătaru, Irimescu. 

1980/1981 
Internazionale Milano – Universitatea Craiova 2-0 
Universitatea Craiova – Internazionale Milano 1-1 

» Maxima, visul frumos al Baniei!

Anii ’80 au fost cei mai glorioşi din istoria Universităţii
Istoria Universităţii a ajuns la cea mai glorioasă perioadă din istoria clubului.
Titluri, Cupe şi performanţe europene de prim-rang sunt reperele celor mai frumoşi ani ai Ştiinţei.
O ţară întreagă asista atunci la măreţia grupării alb-albastre, care dobora record după record pe plan naţional, dar mai ales internaţional. Craiova Maxima a fost deschizătoarea de drum pentru fotbalul românesc. A fost prima echipă din România calificată în sferturile Cupei Campionilor, prima echipă din România care a jucat semifinala Cupei UEFA, prima care a eliminat o echipă germană şi, cel mai probabil la acea vreme, prima echipă din sufletele românilor.
Luptă aprigă cu Steaua
Cei mai glorioşi ani ai Craiovei aveau să înceapă, firesc, cu un titlu de campioană. Se năştea Craiova Maxima şi le oferea fanilor al doilea titlu din istoria clubului, la capătul unei lupte teribile cu Steaua.

» În 1981 , aceasta fantastica echipa reuseste primul event din istoria sa

*1980/1981 – Al treilea titlu de campioana, realizand totodata si primul EVENT. Antrenori: Ion Oblemenco, Constantin Otet.

1980/1981 – A treia Cupa a Romaniei – in finala: Universitatea Craiova-Poli Timisoara 6-0 (2-0)

» Universitatea Craiova prima echipa Romaneasca care se califica in „primavara” europeana » 1981-1982

În sezonul 1981-1982, Universitatea ocupă în campionat locul 2, la două puncte de Dinamo, iar în Cupă este oprită la „masa verde”, 0-3 cu Minerul Certej. Întreaga ţară exultă atunci când campioana din Bănie se califică în primele opt echipe ale Europei, în turul al III-lea al Cupei Campionilor, performanţă fără precedent în istoria fotbalului românesc.

Între timp antrenori erau Oblemenco şi Oţet, iar Universitatea devenise deja un mit.

În primul tur al Cupei Campionilor Europeni, Olympiakos Pireu este practic desfiinţată la Craiova, leii câştigând cu 3-0, după golurile marcate de Cârţu (‘7), Irimescu (‘67) şi Ţicleanu (‘89) şi cu un raport al şuturilor (din nou) zdrobitor în favoarea noastră: 25-5 (14-3). În retur, grecii nu au reuşit decât o victorie de prestigiu, 2-0, insuficientă însă.
Următorul adversar al Universităţii este BK Copenhaga însa danezii nu păreau a fi un oponent prea dificil. Cu toate acestea, nordicii obţin chiar o victorie dădătoare de speranţe în Danemarca, scor 1-0. În retur însă, oltenii, împinşi de la spate de peste 30.000 de suporteri, înving categoric cu 4-1 după golurile lui Crişan (‘8), Balaci (‘24), Beldeanu (‘54) şi Cămătaru (‘72).
Şi tocmai unde oltenii se credeau mai stapâni şi aproape imposibil de învins, acasă, pe “Central”, vor pierde prima manşă cu următorul adversar de calibru: Bayern Munchen. Nemţii rezolvă calificarea încă din primele 19 minute ale turului de la Craiova, înscriind prin Breitner (‘7) şi Rummenigge (‘19). În retur nu s-a mai putut face nimic, Universitatea obţinând un egal pentru palmares, 1-1, cu un gol înscris de Geolgău (‘31).
Ştiinţa terminase pe locul 2 şi se califica în Cupa UEFA. Campania europeană din ’82-’83 avea să fie cea mai mare performanţă din istoria “Campioanei unei mari iubiri”, semifinala Cupei UEFA.
Lotul de jucatori: Lung, Camataru, Stefanescu, Ticleanu, Geolgau, Donose, Ungureanu, Negrila, Crisan, Balaci, Irimescu, Cartu, Boldici, Tilihoi, Beldeanu 

» Cupa cu numarul 4 » 1982/1983

Sezonul 1982-1983 a rămas în istoria echipei drept cel mai bun an competiţional. Pe plan intern, Universitatea pierde al treilea titlu în faţa Ministerului de Interne, ocupând locul 2, la trei puncte de Dinamo, însă având cel mai bun atac din ligă, cu 66 de goluri.


Cupa este câştigată din nou de olteni, în faţa aceleiaşi Poli Timişoara, de acestă dată scorul fiind mai blând, 2-1. Însă ceea ce a reuşit Universitatea pe plan extern, în Cupa UEFA, rămâne întipărit cu litere de aur în istoria fotbalului românesc.

» CRAIOVA MAXIMA – EUROPA IN GENUNCHI » 1882-1983

Drumul spre primavara europeana (1982-1983)
Sortii nu au „ocrotit-o” pe Universitatea în acel an si, în primul tur al Cupei UEFA, i-au harazit-o ca adversara pe AS Fiorentina. Când argentinianul Bertoni a deschis scorul, în minutul 37, nici unul dintre cei 40.000 de suporteri prezenti în tribunele stadionului „Central” nu ar mai fi pariat pe echipa favorita.
Universitatea Craiova – A.C Fiorentina 3-1

Universitatea: Lung, Negrila, Tilihoi, Stefanescu (58 Ciupitu), Ungureanu, Ticleanu (83 Irimescu), Donose, Balaci, Crisan, Camataru, Cartu.
Fiorentina: G. Galli, Ferroni, Pin, Passarella, Contratto, F. Rossi, Pecci, Antognoni, Massaro, D. Bertoni, Graziani (83 A. Bertoni).
Marcatori: D. Bertoni (37), Ungureanu (55), Cartu (72), Balaci (86).
Arbitru: Ponnet (Belgia) 

A.C Fiorentina-Universitatea Craiova 1-0

Fiorentina: G.Galli, F.Rossi, Pin, Passarella, Ferroni (75 Contratto), Miani, Pecci, Antognoni, D. Bretoni, Graziani (70 A. Bertoni), Massaro.
Universitatea: Lung, Negrila, Tilihoi, Stefanescu, Ungureanu, Ticleanu (80 Geolgau), Donose, Balaci, Irimescu, Crisan (87 Beldeanu), Camataru.
Marcatori: Antognoni (11p).
Arbitru: Daina (Elvetia)  

A urmat însa o repriza secunda fulminanta a oltenilor, care au reusit sa puncteze de trei ori, prin Ungureanu (’55), Cîrtu (’72) si Balaci (’86), ultimul stabilind si scorul final. În partida retur, arbitrul Andre Daina din Elvetia a facut tot ce i-a stat în putinta ca sa-i scoata pe „macaronari” învingatori, acordându-le în minutul 11 o lovitura de pedeapsa, transformata de capitanul Antognoni. Pâna la sfârsit, chiar daca au asediat poarta lui Lung, italienii nu au reusit sa înscrie golul calificarii.   
________________________________________


În turul al doilea, oltenii au avut o sarcina mai usoara, cu irlandezii de la Shamrock Rovers Dublin.
Shamrock Rovers Dublin – Universitatea Craiova 0-2
Shamrock: O’Neill, Giles, Synnot, Murphy, Beglin, Gaynor, Gaffney, Clarke, Buckley, Campbell (72 Stiles), Mc Donagh.
Universitatea: Lung, Negrila, Tilihoi, Stefanescu, Irimescu, Ticleanu, Donose, Beldeanu (86 Cartu), Balaci (77 Geolgau), Crisan, Camataru.
Marcatori: Irimescu (4), Balaci (59).
Arbitru: Delmer (Franta)
În partida retur, oltenii s-au distrat, efectiv, cu irlandezii, impunându-se cu un scor categoric, 3-0. Golurile au fost marcate de Campbell (autogol, ’30) si Cârtu (’53 si ’57).

Universitatea Craiova – Shamrock Rovers Dublin 3-0 

Universitatea Craiova – Shamrock Rovers Dublin 3-0
Universitatea: Lung. Negrila, Tilihoi, Stefanescu, Ungureanu, Ticleanu (27 Geolgau), Donose, Balaci, Crisan, Cartu, Irimescu (46 Beldeanu).
Shamrock: O’Neill, Giles, Synnot, Murphy, Beglin, Gaynor, McDonagh, Clarke, Campbell, Buckley, Coady (49 Stiles).
Marcatori: Campbell (30ag), Cartu (53, 67).
Arbitru: Gyory (Ungaria) 
________________________________________

Universitatea trebuia să dea piept cu un nou adversar impresionant: Girondins de Bordeaux, francezii care lăsaseră acasă pe Hajduk Split. În “Hexagon”, pe malul fluviului Garonne, bordelezii au câştigat cu 1-0, la fel şi oltenii la Craiova, după 90 de minute. Au urmat prelungirile, Geolgău aducând calificarea cu golul său din minutul 101.


Girondins de Bordeaux-Universitatea Craiova 1-0
Universitatea Craiova – Girondins de Bordeaux 2-0

________________________________________

F.C. Kaiserslautern – Universitatea Craiova 3-2 (2 martie 1983)
Kaiserlautern: Reichel, Kitzmann, Melzer, Dusek, Brehme, Geye, Briegel (40 Brummer), Bongartz, Eilenfeld, T. Nilsson, Allofs (75
Neues).

Universitatea: Lung, Negrila, Irimescu, Stefanescu, Ungureanu, Dumitru (64 Ticleanu), Beldeanu (75 Cartu), Donose, Geolgau, Crisan, Camataru.
Marcatori: Brehme (24,51), Irimescu (40ag), Geolgau (53), Crisan (72).
Arbitru: Schoetters (Belgia)

Tribunele sunt in picioare, la inceputul meciului, cand germanii ataca cu toate liniile. Chiar in min 5 Briegel trimite in plasa laterala, iar 2 min mai tarziu Allofs trimite balonul in bara. Atmosfera din tribune ii anihileaza pe craioveni. Primul sut la poarta lui Reichel este in min 16. Vine min 24, cand Stefanescu plonjaza si respinge cu capul, Lung face acelasi lucru si cade peste liberoul craiovean, balonul ajunge la Brehme si scorul este 1-0. Spre sfarsitul primei reprize (min 40), Nillson suteaza puternic in portar, mingea este deviata, il loveste pe Irimescu, si intra in poarta. 2-0.
Imediat la reluare (min 51) Brehme suteaza la coltul lung, Silviu greseste si 3-0. Din fericire spaima craiovenilor nu dureaza decat 2 min, cand Beldeanu intoarce un balon in fata portii, iar Geolgau vine la intalnire si inscrie. De aici „dracii rosii” isi pierd luciditatea. Craiovenii rateaza in min 62 si 66, insa in min 72 Crisan inscrie un gol antologic, dupa o preluare „braziliana”.
Dupa 3-2 in tur Craiova spera la calificare, spera la o victorie pe „Central”. Asa va fi! Si ce frumos a fost!

Universitatea Craiova-F.C. Kaiserslautern 1-0 (16 martie 1983 – acum începe legenda)
Universitatea: Lung, Negrila, Tilihoi, Stefanescu, Ungureanu, Ticleanu, Balaci, Geolgau (75 Cartu), Donose, Crisan (46 Beldeanu), Camataru.
Kaiserlautern: Reichel, Wolf, Briegel, Dusek, Brehme, Geye, Melzer, Eilenfeld (85 Hubner), Bongartz, T. Nilsson, Allofs.
Marcatori: Negrila (82).
Arbitru: Hackett (Anglia)
Bãnia trãieste un ceas de istorie. Totul, de la haine pânã la tema discutiilor, s-a schimbat. Dupã 3-2 pentru „Dracii rosii”, a venit ziua când, la Craiova se va naste legenda.
Ora 10,00. Stadionul „Central” este arhiplin! Orasul întreg se aflã acolo, dacã nu fizic, sigur moral. La orele 12:15 intrã pe teren vest-germanii. Multimea se deslãntuie, stadionul vibreazã. Boxele rãsunã: se cântã „O IUBIRE ALB-ALBASTRÔ si în premierã „CÂNTEC PENTRU OLTENIA”.

La 13:45 apar la încãlzire oltenii, si 15 minute mai târziu leii aveau sã se dezlãntuie.Universitatea a dominat copios, a depãsit surprinzãtor inhibarea datã de miza partidei si a construit frumos. În min 26, Balaci, într-un dribling de zile mari, a fost faultat la circa 20 de metri, iar lovitura liberã executatã de tot de el a lovit bara! A fost momentul psihologic al meciului. Craiovenii s-au descãtusat, si astfel s-au aflat la cârma jocului. Minutul 75: Geolgãu, angajat în adâncime, dupã ce l-a întors magistral pe Dusek, a trimis de la numai 11 metri peste transversalã. Mai erau 10 minute, ce puteau aduce calificarea oaspetilor. Dar inevitabilul s-a produs: Cãmãtaru suteazã din „piruetã” de la 30 de metri, iar Reichel, surprins, acordã cu dificultate corner. Din executarea acestuia, impecabilã centrarea lui Balaci, Negrilã, venit si el acolo, marcheazã unicul gol al meciului. Vulcanul albastru explodeazã. Jocul atinge dimensiuni dramatice, un reporter german intrã pe teren si paseazã unui drac rosu, lupta e pe viatã si pe moarte, finalul e incredibil. Ne apartine. Suntem în semifinalele cupei UEFA.



Craiova cântã, intrã în carnaval. În câmpia Doljului rãsãrise iarba. Drumul marilor seprante continua. Drumul marilor seprante era chiar drumul unei legende….


________________________________________

Sorţii ne-au ales pentru semifinale o echipă mult mai puternică decât precedentele, Benfica Lisabona, care trecuse de Betis Sevilla, Lokeren, Zurich şi AS Roma. După un 0-0 în capitala Portugaliei, toată România aştepta o victorie a Universităţii şi, implicit, calificarea în finală. Nu a fost să fie însă, meciul, parcă blestemat, terminându-se la egalitate, 1-1 după golurile lui Balaci (‘17) şi Filipovic (‘53). După meci, se spunea că echipa craioveană a pierdut calificarea din cauză că transversala izbită de şutul lui Crişan era aşezată la o distanţă prea mică faţă de gazon, fapt demonstrat de măsurători ulterioare, dar era invocată şi lipsa dreptului de joc al suedezului Stromberg, însă nimic nu mai era de făcut…

Benfica Lisabona – Universitatea Craiova 0-0
Benfica: Bento, Pietra, Humberto Coelho, Bastos Lopes, Alvaro, Carlos Manuel, Sheu (55 Nene), Alves, Chalana, Diamatino, Filipovic.
Universitatea: Lung, Negrila, Tiliohoi, Ciupitu, Ungureanu, Ticleanu, Donose (77 Dumitru), Irimescu (56 Beldeanu), Geolgau, Crisan, Camataru.
Marcatori: -.
Arbitru: Fredriksson (Suedia)
Universitatea Craiova – Benfica Lisabona 1-1

Universitatea: Lung, Geolgau, Tilihoi, Stefanescu, Ungureanu, Ticleanu, Donose (2 Beldeanu), Irimescu, Crisan, Camataru (61 Cartu).

Benfica: Bento, Pietra, Humberto Coelho, Bastos Lopes, Alavaro, Sheu, Strmberg (70 Bastos Lopes II), Diamantino, Chalana, Nene (50 Jose Luis), Filipovic.
Marcatori: Balaci (16), Filipovic (53).
Arbitru: Valentine (Scotia)

 » Euro 1984 » oltenii au furnizat nu mai putin de 14 jucatori lotului national dintre care 10 titulari

În vara lui 1983, Gică Hagi a venit şi el la Universitatea Craiova, dar, la aproape 10 ani de la încercarea de a-l transfera pe Dobrin, povestea s-a repetat.

Universitatea devenise coşmarul Bucureştiului şi a fost din nou împiedicată să-l aducă în Bănie pe un alt mare fotbalist român. De data aceasta însă, nu Ministerul de Interne, ci însuşi Nicu Ceauşescu, fiul dictatorului, s-a opus transferului şi a dat ordin ca Hagi să fie redirecţionat spre Sportul Studenţesc, urmând ca peste câţiva ani să ajungă la Steaua, la intervenţia celeilalte beizadele, Valentin. Hagi a părăsit Craiova cu puţin timp înainte de startul turului.


În sezonul 1983-1984, Universitatea ocupă în campionat locul 3, la 6 puncte de Dinamo, însa cu cea mai bună apărare după Steaua (27 de goluri primite). În Cupă este eliminată de Rapid Bucureşti, în optimi, cu scorul de 2-1, după ce Universitatea eliminase cu acelaşi scor pe FC Bihor în şaisprezecimi. În Cupa UEFA, oltenii pierd calificarea în faţa celor de la Haiduk Split (1-0; 1-4). 
Ştiinţa a stabilit şi un impresionant record în România, în campania de calificare la Campionatul European 1984, prima la un turneu final după 14 ani de absenţă şi prima la un turneu final al unui Campionat European, oltenii au furnizat nu mai puţin de 14 jucători lotului naţional!

 

» Stiinta ne va reprezenta entuziasmant, din nou, în Cupa UEFA » 1984-1985

Universitatea dă piept, în primul tur, cu spaniolii de la Betis Sevilla. După 1-0 pentru iberici în Andaluzia, urmează o victorie cu acelaşi scor pentru olteni, la Craiova, şi 6-3 la loviturile de departajare.

Olympiakos Pireu, cel mai titrat club al Greciei, este eliminat din nou de craioveni, printr-o dublă victorie, 1-0 (ambele goluri fiind inscrise de Cârţu). Deşi părea să aibă un adversar mai accesibil, marea echipă românească nu reuşeşte însă să treacă de FK Zeljeznicar Sarajevo. Universitatea începe bine şi ia un avantaj liniştitor (2-0) după prima confruntare, cu goluri marcate de Beldeanu (‘19) şi Cămătaru (‘26, din penalty). Returul va fi însă un adevărat coşmar pentru echipa craioveană, aceasta pierzând, cu “ajutorul” arbitrului Ronald Bridges, cu un scor de-a dreptul incredibil: 0-4.

1984/1985: UEFA Cup

Betis Sevilla – UNIVERSITATEA Craiova 1-0
UNIVERSITATEA Craiova – Betis Sevilla 1-0
(6-3 la penalty-uri)


UNIVERSITATEA Craiova – Olympiakos Pireu 1-0
Olympiakos Pireu – UNIVERSITATEA Craiova 0-1



UNIVERSITATEA Craiova – Zelezniciar Sarajevo 2-0
Zelezniciar Sarajevo – UNIVERSITATEA Craiova 4-0

 » Finala de legenda cu trofeul pe masa.

Steaua ’86 – Craiova Maxima 4-5
Cele mai spectaculoase echipe ale competiţiei au
jucat cu trofeul pe masă.

Într-o parte Steaua, cu 11 titluri de campioană şi 14 Cupe ale României, în celălalt colţ, Craiova, cu 3 titluri şi 4 Cupe până la ora meciului.
Cu câte 22 de goluri marcate până în ultimul act, era clar că ambele echipe mizau pe atac. Fanii care au umplut Ghencea aşteptau multe goluri! Şi nici nu s-au aşezat bine pe scaune că deja favoritul tribunelor deschidea scorul. Lăcătuş l-a păcălit cu o fentă din corp pe Tilihoi şi l-a forţat pe Silviu Lung să scoată mingea din plasă.
Dar Ştiinţa nici nu se gândea să renunţe la luptă, deşi istoria, suporterii, scorul îi erau potrivnice. Duckadam anunţa înainte de meci: „Atenţie la Balaci!”, dar propriii apărători ori n-au luat în seamă vorbele sale, ori n-au putut face faţă inventivităţii craioveanului. „Minunea blondă” a driblat, a pasat, chiar decisiv pentru Cîrţu, în minutul 20. 1-1, dar Craiova începea să pună stăpânire pe joc.
Dar Ienei a mutat decisiv. A pus doi oameni lângă Balaci, iar acţiunile oaspeţilor şi-au pierdut luciditatea. De la un balon pierdut de optarul Ştiinţei a pornit contraatacul letal al Stelei, din care Balint a făcut 2-1, în minutul 36. Finalizare sub bară! Doar cinci minute mai târziu, Piţurcă dădea lovitura de graţie. Sau aşa părea a fi! Pentru că dintr-un corner Cămătaru a redat speranţele chiar înainte de pauză.
Steliştii parcă s-au concentrat prea mult să-l anihileze pe Balaci în partea secundă, încât au uitat de Cîrţu. După o oră de joc, atacantul Craiovei reuşea hat-trickul şi îşi ducea echipa în avantaj. Mai întâi, a reluat din apropiere după centrarea lui Ţicleanu (49), apoi l-a driblat pe Bumbescu şi l-a executat pe Duckadam (59).
Roş-albaştrii au riscat, dar s-au întrecut în erori. Scăpat din marcajul strâns, Balaci a fost exact omul de care Craiova avea nevoie. Cu un sfert de oră înainte de final, pasa lui l-a găsit pe Cămătaru, iar golul său deja începuse să graveze numele învingătoarei pe trofeu. 3-5! Ultimele atacuri ale Stelei au adus reuşita care a încins jocul. Lăcătuş (88), şut de la 16 metri lângă bară. Dar era prea târziu! Craiova a luat acasă cupa la care au râvnit 16 echipe de tradiţie ale fotbalului românesc.
FINALA / Steaua ’86 – Craiova Maxima 4-5 (Lăcătuş ‘2, ’88, Balint ’36, Piţurcă ’41 / Cîrţu ’20, ’49, ’59, Cămătaru ’45, ’75)
STEAUA ’86
Duckadam – Iovan, Bumbescu, Belodedici, Bărbulescu – Majearu, Stoica, Boloni, Balint – Lăcătuş, Piţurcă. Antrenor Emeric Ienei
CRAIOVA MAXIMA ’83
S. Lung – N. Negrilă, Tilihoi, C. Ştefănescu, N. Ungureanu – Ţicleanu, Balaci, Irimescu, Geolgău – Cămătaru, Cîrţu. Antrenor Constantin Oţet

» Stiinta în Cupa Cupelor » 1985-1986

După perioada anilor ‘73-‘85, plină de succese, au mai urmat destule performanţe pentru Universitatea, atât pe plan intern, cât şi extern, însă fără continuitatea specifică „echipei cu 15 titulari”…
În sezonul 1985-1986, în Cupa Cupelor, Universitatea va întâlni din nou o forţă a fotbalului european, francezii de la AS Monaco.
După o înfrângere cu 0-2 pe Coasta de Azur, rezultat considerat aproape imposibil de recuperat, oltenii şi-au luat revanşa în Bănie, învingând cu 3-0, prin golurile semnate de Geolgău (’19 şi ‘78) şi Bâcu (‘75). În turul următor, Ştiinţa a fost eliminată de sovieticii de la Dinamo Kiev.
1985/1986: Cup Of Cup Winners
AS Monaco – UNIVERSITATEA Craiova 2-0
UNIVERSITATEA Craiova -AS Monaco 3-0
UNIVERSITATEA Craiova – Dinamo Kiev 2-2
Dinamo Kiev – UNIVERSITATEA Craiova 3-0
„Cea mai frumoasa echipa a fotbalului romanesc s-a nascut la Craiova, in inima Olteniei. Craiova „Maxima”, asa cum i-a spus pentru prima oara regretatul Ioan Chirila, a fost prima echipa romaneasca ajunsa in semifinalele Cupei UEFA, performanta neegalata si astazi. „Echipa de Aur” a Universitatii avea in componenta jucatori ca: Balaci, Camataru, Stefanescu, Lung, Negrila si altii. Era vremea cand echipa nationala a Romaniei se construia dupa „scheletul” Universitatii, iar „Gasca nebuna a Olteniei” nu ”discuta” cu echipele din Bucuresti, chiar daca ele se numeau: Steaua, Dinamo, Sportul Studentesc sau Victoria, de Rapid nu se auzise…”
Erau anii în care Steaua îsi adjudecase pe deplin “metodele specifice” brevetate de Dinamo şi încerca să aducă în Ghencea, prin orice mijloace (a se citi “cu arcanul”), cei mai buni fotbalişti din ţară. Gică Popescu a fost astfel nevoit să se ascundă mai întâi în staţiunea Govora şi apoi în Bulgaria vecină cu Calafatul natal, pentru că a refuzat să semneze cu echipa familiei Ceauşescu.
Universitatea Craiova învinge în 1989 marile rivale bucureştene, favorizate ale regimului comunist. Dublele victorii cu Steaua, Victoria, FC Olt, Flacăra şi Dinamo, pe “Central”, anunţă parcă, printr-o revoluţie fotbalistică, evenimentele din decembrie 1989.

» Cupa Uefa » 1986-1987 » Craiova trimite pe Galatasaray acasa , dar si noi suntem trimisi acasa de Dundee United


UNIVERSITATEA Craiova – Galatasaray Istanbul 2-0
Galatasaray Istanbul- UNIVERSITATEA Craiova 2-1
Dundee United – UNIVERSITATEA Craiova 3-0
UNIVERSITATEA Craiova – Dundee United 1-0

» Parcursul Craiovei în cupele Europene între anii » 1987 – 2001

1987/1988 Uefa Cup 
Universitatea Craiova – Chaves (Portugalia) 3-2 
Chaves – Universitatea Craiova 2-1 

1988/1989: CUP OF BALCANS
Lokomotiv Sofia – UNIVERSITATEA Craiova 2-0
UNIVERSITATEA Craiova – Lokomotiv Sofia 2-0
UNIVERSITATEA Craiova – Radniciki Nis 1-0
Radniciki Nis – UNIVERSITATEA Craiova 2-1 
 

Cei mai importanţi jucători sunt: Prunea, Mănăilă, Săndoi, Adrian Popescu, Mogoşanu, Ciurea, Olaru, N. Zamfir, Badea, Pigulea, Cristescu, Craioveanu, Neagoe, Agalliu sau Ceauşilă, ei fiind antrenaţi de Sorin Cârţu şi Fane Cioacă. Pe plan extern, Universitatea obţine o dublă victorie, 1-0, în confruntarea cu Partizan Tirana, însă este învinsă de Borussia Dortmund.

1990/1991 Uefa Cup 
Partizani Tirana – Universitatea Craiova 0-1 
Universitatea Craiova – Partizani Tirana 1-0 
Borussia Dortmund – Universitatea Craiova 3-0 
Universitatea Craiova – Borussia Dortmund 0-1 

Următorul sezon este plin de speranţe pentru suporteri, o nouă cruciadă prin Europa fiind aşteptată cu sufletul la gură de toată Oltenia fotbalistică. Toate visele sunt însa ucise din faşă, Universitatea fiind eliminată de Apollon Limasol. În campionat, băieţii lui Cârţu ocupă locul 4.

1991/1992 Champions Cup
Universitatea Craiova – Apollon Limassol 2-0 
Apollon Limassol – Universitatea Craiova 3-0 

1992/1993 Uefa Cup 
Sigma Olomouc – Universitatea Craiova 1-0 
Universitatea Craiova – Sigma Olomouc 1-2

Sezonul 1993/1994, leii termină pe poziţia secundă, cu Craioveanu câştigând titlul de golgheter al României şi pierd finala Cupei, 0-1 în faţa Gloriei Bistriţa. În Cupa Cupelor, Craiova este eliminată în turul al II-lea de Paris Saint-Germain.
 

1993/1994 Cup winners Cup
Universitatea Craiova – H.B.Torshavn (Feroe) 4-0 
H.B.Torshavn (Feroe) – Universitatea Craiova 0-3 
Paris St.Germain – Universitatea Craiova 4-0 
Universitatea Craiova – Paris St.Germain 0-2 

1994/1995 Uefa Cup 
Dinamo Tbilisi – Universitatea Craiova 2-0 
Universitatea Craiova – Dinamo Tbilisi 1-2 

1995/1996 Uefa Cup 
Universitatea Craiova – Dinamo Minsk 0-0 
Dinamo Minsk – Universitatea Craiova 0-0 

Ca finalistă a Cupei României, Universitatea participă în 2000-2001 în Cupa UEFA, însă Pobeda Prilep se califică după 1-1 la Craiova şi 0-1 în Macedonia. Ce a urmat a fost perioada cea mai neagră din istoria Universităţii Craiova. Cel mai iubit club de fotbal din România a fost condus timp de doi ani de un personaj sinistru, simpatizant al echipei miliţiei comuniste, marea rivală al cărei fost şi viitor investitor avea să fie. Este omul faţă de care suporterii Ştiinţei vor resimţi mereu o puternică ură!

2000/2001 Uefa Cup 
Pobeda Prilep – Universitatea Craiova 1-1 
Universitatea Craiova – Pobeda Prilep 1-0

» Video » Victimile Universitatii Craiova în Europa

» Echipa renaste în 1990-1991, editie în care câstiga al doilea event

Echipa renaşte în 1990-1991, ediţie în care câştigă titlul de campioană şi Cupa României (Universitatea – FC Bacau 2-1). Gruparea din Bănie adună totul în acest an, devenind campioană pe linie, începând de la grupele de copii şi juniori şi până la echipa de tineret-speranţe. Craiova, simbolul curăţeniei morale în fotbal, prima campioană a României post-comuniste, aduce primul stranier din România, atacantul albanez Roland Agalliu.
* Antrenori: Sorin Cartu (principal), Nicolae Negrila, Fane Cioaca (secunzi). In formatia craioveana a evoluat si primul jucator strain in campionatul Romaniei: Agaliu (Albania). Sezonul 1990/1991 a insemnat astfel inlaturarea suprematiei Steaua-Dinamo. Acest sezon 90/91 a adus trei titluri de campioni in vitrina Universitatii: seniori, tineret si juniori I.  
Lotul de jucatori: Prunea, Manaila, Sandoi, Adrian Popescu, Mogosanu, Ciurea, Olaru, N. Zamfir, Badea, Pigulea, Craioveanu, Neagoe.

» A sasea Cupa a României » 1992-1993

În stagiunea 1992-1993, Universitatea câştigă ultimul trofeu important din palmares, cu Marian Bondrea la timonă. Este vorba despre cea de a şasea Cupă a României, după ce trece în finală de Dacia Unirea Brăila (2-0). A fost însă o partidă tristă, în care căpitanul Universităţii, Emil Săndoi, unul dintre cei mai buni fundaşi români la acea oră, se accidentează grav, suferind o dublă fractură, de tibie şi peroneu. În campionat, Universitatea ocupă locul 3.
Sezonul următor, leii termină pe poziţia secundă, cu Craioveanu câştigând titlul de golgheter al României şi pierd finala Cupei, 0-1 în faţa Gloriei Bistriţa. În Cupa Cupelor, Craiova este eliminată în turul al II-lea de Paris Saint-Germain.

Urmează ’94-’95, cu Victor Piţurcă antrenor şi o nouă clasare pe locul 2 la finele sezonului, după o luptă strânsă cu Steaua. Totul s-a terminat după meciul din Ghencea, câştigat de bucureşteni cu 1-0 şi disputat cu 7.000 de olteni în tribune. Înaintea partidei, steliştii au refuzat televizarea meciului. Pentru a doua oară consecutiv, Gică Craioveanu a devenit golgeterul Diviziei A. În Cupă, Universitatea este eliminată în semifinale de Rapid, din nou cu o atmosferă fantastică în tribunele “Centralului”.

» 1 septembrie 1996 » Tunarul Craiovei pleacã sus, în ceruri la Nea Marin

Ce faci, „tunar” al Craiovei, acolo, sus, în ceruri? 
„Pe Oblemenco l-am pupat mai mult decat pe nevasta-mea pentru cate goluri a dat!” a spus fostul sau coleg de echipa si prieten, rãposatul Petre Deselnicu
Omul care le-a spus oltenilor, prin jocul sãuinegalabil, cã pot fi cei mai buni.
Oare i-o fi învãtat si pe sfinti sã bage mingea în „ate”? Oare a murit „tunarul” Craiovei Ion Oblemenco? Pentru unii, poate da, pentru olteni, niciodatã. Au demonstrat-o zecile de mii care au venit sã încurajeze duminicã echipa, care poate fãrã el nu ar fi atins culmile performantei. A trecut parcã multã vreme de când olteanul din Corabia a dat o nouã dimensiune marcatorului de gol. Cu un simt al portii înnãscut, cu o tenacitate de invidiat – nu o datã s-a luptat cu boala sau cu accidentele, pentru a apãra culorile alb-albastre – si cu un suflet în care Dumnezeu a îngrãdit toate calitãtile oltenesti, Oblemenco a devenit simbolul ambitiei sudice. Si dacã a fost ignorat cu inconstientã de antrenorii nationalei de la vremea respectivã, statuia ce va proteja în veci arena centralã a Bãniei dovedeste cã istoria nu este scrisã de conducãtori vremelnici, ci de fapte adevãrate. A fost liderul Craiovei „Campioana unei mari iubiri „, având mereu o vorbã bunã pentru toatã lumea. Fire de luptãtor, care nu se predã niciodatã, a luptat sub steagul sportului-rege pânã la ultima suflare, cãzând pe un stadion de fotbal, în urmã cu sase ani, departe de tarã si de cei dragi. Prin rãutatea lor fãrã margini, nechemându-l niciodatã la nationalã, nici mãcar atunci când era golgeterul tãrii, cei care au vrut sã-l minimalizeze pe marele fotbalist s-au înselat. El a redevenit, dacã mai era cazul, simbolul Olteniei fotbalistice, al acelor oameni care nu se înclinã în fata nici unei puteri. Nu degeaba statuia lui vegheazã „Maracana” din România. Pentru cei care au drept religie fotbalul, Oblemenco trãieste încã în sufletul fiecãruia. Si cred cã de undeva de sus se bucurã si a vegheat asupra meciului cu Steaua, de duminicã. La sase ani de la plecarea lui dintre noi, Nelu Oblemenco este încã o legendã a fotbalului craiovean. Toti cei care mai cred în puterea acestui sport trebuie sã verse mãcar o lacrimã în amintirea „tunarului”. De oameni ca Oblemenco am avea atâta nevoie acum, dar, din pãcate, ei nu mai sunt. Putem, însã, învãta din sacrificiul lor. Numai sã vrem. Cât timp oltenii vor mai „respira” fotbal, Oblemenco nu va muri niciodatã. Este tot ce putem face pentru cel care a fãcut atâtea pentru noi. Este ceea ce încearcã sã facã noua echipã regãsitã a Universitãtii. Odihneste-te în pace, legendã a noastrã, cât timp vor mai respira în sudul României oltenii, nu vei muri niciodatã! Iar când alte glorii ti se vor alãtura sus, în ceruri, sã-i primesti cu bunãtate la masa ta, pentru cã nu te vom trãda niciodatã. Iar în fata vesniciei, ce înseamnã sase ani, dacã ai în inimã culorile alb-albastre? Culori pe care suntem convinsi cã le ai în suflet si acolo unde esti. O lacrimã pe mormântul tãu, mentor al nostru! 

» A urmat perioada 97-’02 fără nicio performanţă

De aici încolo, Universitatea nu va mai reuşi nicio performanţă notabilă, urmând clasări de-a dreptul neobişnuite pentru suflarea oltenească. Nici în Cupă craiovenii nu fac excepţie de la regulă, însă aici mai joacă două finale, ambele pierdute: 0-1 cu Rapid, în sezonul 1997-1998 şi 0-2 cu Dinamo, în ediţia 1999-2000.

În ’97-’98 Ştiinţa îşi mai adaugă o premieră în fotbalul românesc, aducând primul antrenor străin al unei echipe din ţara noastră, pe fostul căpitan al Barcelonei, Jose Ramon Alexanco. Ocupă locul 8 în clasament şi decide să joace corect cu Rapidul în ultima etapă, giuleştenii pierzând titlul după remiza de la Craiova (2-2). La numai trei zile, Rapid învinge Universitatea în finala Cupei, cu un gol din penalty, ţinându-i pe olteni departe de Europa.

Ca finalistă a Cupei României, Universitatea participă în 2000-2001 în Cupa UEFA, însă Pobeda Prilep se califică după 1-1 la Craiova şi 0-1 în Macedonia. Ce a urmat a fost perioada cea mai neagră din istoria Universităţii Craiova. Cel mai iubit club de fotbal din România a fost condus timp de doi ani de un personaj sinistru, simpatizant al echipei miliţiei comuniste, marea rivală al cărei fost şi viitor investitor avea să fie. Este omul faţă de care suporterii Ştiinţei vor resimţi mereu o puternică ură!

Anul următor înregistrăm o participare în Cupa UEFA Intertoto, Universitatea trecând de FC Bylis (3-3 la Craiova şi 1-0 la Ballsh), dar fiind eliminată de FC Synot Stare Mesto (2-2 la Craiova şi 2-3 în deplasare). În pauza de iarnă, în timp ce echipa se afla în cantonament în Cipru, o tragedie a cutremurat oraşul Craiova. În urma unui stop cardiac, Cristi Neamţu, portarul de nici 22 de ani din lotul alb-albastru, a decedat într-un spital din Nicosia, după ce se accidentase la antrenament, într-o blestemată zi de joi, pe un teren din Larnaca.

Vestea s-a răspândit în Bănie cu viteza sunetului şi Craiova întreagă a amuţit de durere. Suporterii au uitat pentru câteva zile de orice conflict şi au cerut conducerii clubului să retragă pentru totdeauna de pe tricourile echipei numărul 12, cel purtat de „Schmeichel”, iar acesta să fie acordat fanilor Ştiinţei. Peluza Sud a purtat de atunci numele puştiului erou, Cristi Neamţu.

În ultima etapă a sezonului 2001-2002, Universitatea a evoluat pe Stadionul “Ion Oblemenco” în compania echipei FC Naţional, care, cu o victorie în faţa craiovenilor, ar fi devenit campioana României, în dauna lui Dinamo Bucureşti, fosta echipă a Ministerului de Interne. Atunci, pentru prima dată în istoria fotbalului romănesc şi probabil în premieră mondială, suporterii olteni i-au susţinut pe adversari, huiduind copios la fiecare atingere de balon jucătorii propriei echipe, care, deşi purtau pe piept emblema Universităţii Craiova, semnaseră deja cu Dinamo.

Suporterii n-au părăsit echipa, ci au păstrat-o în suflet, ca o melodie în surdină, nostalgică şi dureroasă. Iubirea pentru fotbal şi pentru Ştiinţa n-a dispărut, ea doar s-a refugiat în aceşti ani, când Bănia s-a simţit coplesită de un spirit străin.

În anul 2002 are loc o nouă reorganizare a clubului, survenită noi legi a sportului, respectiv Legea 69/2000. Astfel clubul de fotbal Universitatea Craiova este reorganizat în societate comercială, Fotbal Club Universitatea Craiova SA.

» 20 februarie 2002 » Cristi Neamtu ne pãrãseste si pleacã sus, în ceruri la nea Nelu

Nu-mi vine sã cred ce s-a întîmplat cu Neamtu. Când eram la Craiova, l-am tinut mereu lângã mine. Îl pregãteam special la antrenamente si eram convins cã o sã ajungã un portar de valoare.Florin Prunea, fost coechipier cu Cristian Neamtu.
Cristi Neamtu a debutat în prima divizie la nici 19 ani, pe 2 iunie 1999, apoi a fãcut minuni într-un meci din Giulesti, dupã care a dispãrut încet, încet din prim-plan.
Nãscut pe 22 august 1980, Cristi Neamtu a început fotbalul la piticii Universitãtii, formatia la care a visat dintotdeauna sã joace, mai ales cã e craiovean get-beget. La 18 ani a fost cooptat în lotul mare, iar în ultima etapã a campionatului 1998-1999, într-un joc pe teren propriu cu CSM Resita, a debutat în „A”. Chiar dacã juvetii au pierdut atunci, 0-1, evolutia sa a fost apreciatã de toatã lumea, antrenorul Marian Bondrea intuind cã tânãrul cu alurã de scandinav poate deveni un portar de nãdejde al „Stiintei”.

Concurenta cu Tibi Lung si, mai apoi, cu Florin Prunea nu i-a lãsat lui Cristi prea multe sanse de afirmare, „însã a strâns din dinti si s-a pregãtit extraordinar”, dupã cum mãrturiseste Emil Sãndoi, urmasul lui Bondrea pe banca oltenilor. Între buturile Craiovei a mai apãrut dupã aproape un an, pe 10 mai 2000, în ultima rundã a campionatului ’99-2000. Desi adversara alb-albastrilor era Rapidul, iar partida se desfãsura în Giulesti, Neamtu a apãrat extraordinar, în special în prima reprizã, când oaspetii au condus cu 1-0. Dupã pauzã, profitând si de faptul cã aveau în fatã rezervele Universitãtii, rapidistii au marcat de 3 ori, însã la nici una dintre reusitele gazdelor nimeni nu i-a putut imputa nimic.
Dacã în primul esalon n-a mai apucat sã evolueze în nici un meci, fiind împrumutat la „satelitul” UFC Electro sau la Rocar, Cristi s-a mai remarcat vara trecutã, în Cupa UEFA Intertoto, pe care juvetii au abordat-o cu echipa a doua. În „dublele” cu FC Bilys Balshi (Albania) si cu FC Synot Stare Mesto (Cehia), s-a numãrat printre evidentiatii antrenorului Nae Ungureanu, disputându-si cu Grigorie titlul de revelatia verii.
În toamnã a apãrat poarta Rocarului, apoi, dupã desfiintarea clubului din Drumul Gãzarului, s-a întors acasã. Chiar dacã pentru titularizare se luptã cu Preda si Tudor, a fost luat în turneul din Cipru, Florin Marin asteptând de la el explozia valoricã promisã în urmã cu aproape 3 ani. De când s-a fãcut cunoscut în fotbal, coechipierii si suporterii l-au poreclit „Schmeichel din Bãnie”, asemãnarea cu celebrul goalkeeper danez fiind frapantã. „Dacã ar mai pune pe el cîteva kilograme, ar putea deveni cu adevãrat un al doilea Schmeichel”, spunea Sãndoi, fãcând aluzie la fizicul totusi plãpând al lui Neamtu.

» Video » 1 Septembrie 2002 » 6 ani de la moartea fostului „tunar” al Craiovei .


1Septembrie 2002
In urma cu 6 ani s-a stins din viata fostul „tunar” al Craiovei .
Un meci care s-a jucat cu 40 000 de spectatori în tribune şi cu alţii 20.000 în afara stadionului din Bănie.

» Perioada 02-’09

A urmat perioada 2002-2005, cu un alt patron, o echipă schimbată din temelii şi un start fulminant, după primele etape Universitatea aflându-se pe locul 1 în clasament. În vara lui 2003, internaţionalul Gică Popescu a ales să revină în România, dar la Dinamo, acolo unde nu a rezistat decât câteva etape. Alegerea sa a întristat Bănia şi este unul dintre cele mai mari regrete ale carierei sale, după cum spune chiar fostul căpitan de la Universitatea Craiova, PSV Eindhoven sau Barcelona. La finalul sezonului 2002-2003, oltenii se clasează pe locul 7.

În 2003-2004, Universitatea reuşeşte câştigarea turneului de pregătire „Norcia Winter Cup” după ce trece de Tianjin Teda, Rapid (campioana României în acel sezon) şi, în fine, Metalurg Zaporoje, iar în campionat ocupă locul 4.

Halucinantul sezon 2004-2005 aduce oraşul Craiova în pragul disperării. Întreaga Oltenie şi suporterii alb-albaştri din restul ţării trăiesc o dramă: retrogradarea Universităţii Craiova, după 41 de ani neîntrerupţi pe prima scenă… O tragedie a fotbalului românesc, a cărui primă divizie parcă nu mai avea sens fără religia albastră din sudul ţării…

Aproape de colaps, după ce întreg lotul de jucători a fost vândut, cei mai mulţi mergând, din nou, la Dinamo, Universitatea Craiova a refuzat compromisul cumpărării unui loc în Divizia A şi a luat-o de la zero, inventând din nou o echipă. La finalul campionatului 2005-2006, Ştiinţa s-a întors în primul eşalon, după un sezon în care a suferit şi a luptat cu mândrie şi cu onoare, depăşind orice obstacol alături de fanii ei. Aceştia i-au fost alături meci de meci, într-o impresionantă desfăşurare de forţe. 19 mai 2006 a fost o zi în care Oltenia fotbalistică a explodat din nou de bucurie.

Campioana unei mari iubiri a revenit acolo unde alţii n-au vrut-o, dar nu i s-au putut împotrivi. Dragostea din care s-a hrănit Universitatea în acel an, nici nu poate fi înţeleasă de cei care i-au făcut rău, nici nu poate fi respectată de cei care acum îşi rodeau unghiile de neputinţă. Până la urmă n-a fost un vis urât, ci unul dintre cele mai frumoase pe care această echipă le-a trăit vreodată. Înconjurată de atâta iubire, n-avea cum să nu reuşească…

Craiova şi suporterii ei îşi trăiau în continuare fascinanta lor poveste de dragoste. Întreaga Oltenie a sărbătorit nu promovarea, ci renaşterea Universităţii, a celei mai iubite şi mai rebele echipe care a existat vreodată în România, în timp ce Bucureştiul tremura din nou: singura rivală de care se temea cu adevărat se întorsese!

Primul an de Liga I al noii echipe a fost unul dificil, majoritatea componenţilor lotului debutând practic pe prima scenă şi clasându-se la final pe locul 9. Perioada este una marcată de neîncredere în tânăra echipă şi de relaţiile încordate dintre conducerea clubului şi reprezentanţii municipalităţii, care refuză să fie alături de club.

Deşi se întărise cu mai multe transferuri sonore, albaştrii Craiovei au început slab stagiunea 2007-2008, cu şapte înfrângeri în primele opt etape. Startul ratat a compromis întreg sezonul şi chiar dacă Universitatea a arătat în retur un fotbal de înalt nivel, oltenii au terminat pe acelaşi loc, 9.

Trei ani la rând, Ştiinţa a fost cea mai tânără echipă din Liga I şi în primele trei din Europa, ca medie de vârstă. Cu un joc ofensiv şi spectaculos, Universitatea Craiova şi-a propus ca la finalul ediţiei 2008-2009 să se întoacă, după mulţi ani de absenţă, în Europa. Din pacate rezultatul din ultima etapa contra celor d ela FC Vaslui, a lasat echipa in afara locurilor de europeane. 

»Moartea poetului Adrian Paunescu Decedat : 5 noiembrie 2010 „De azi , in cer , se va canta Oltenia, Eterna Terra Nova”

Numele lui Adrian Păunescu, scandat din nou pe stadioane. Cum şi-a luat rămas bun, vineri seara poetul care a scris „Oltenia, Eterna Terra Nova”  
„De azi , in cer , se va canta Oltenia, Eterna
Terra Nova” a fost mesajul suporterilor Olteni


  Înainte de ieşirea celor două echipe de la vestiare, fanii Universităţii Craiova au aprins lumânări şi au cântat minute în şir imnul compus de Adrian Păunescu pentru formaţia craioveană, „Oltenia, Eterna Terra Nova”. Cei 22.000 de spectatori i-au văzut apoi pe jucătorii Ştiinţei intrând pe teren îmbărcaţi tricouri albe pe care era scris „Adrian Păunescu – Un simbol nemuritor” şi purtând banderole negre în semn de doliu, relatează Mediafax. Cele două galerii ale echipei au afişat bannere imense la Peluza Sud şi Nord, pe care puteai citi „De astăzi în ceruri se va cânta «Oltenia, Eterna Terra Nova»” şi „Păunescu, oltean pe viaţă şi pe moarte”


• Înainte de începerea partidei, cei prezenţi pe stadion au ţinut un moment de reculegere, iar apoi au aplaudat şi au scandat minute în şir numele poetului. Şi finanţatorul Universităţii Craiovei, Adrian Mititelu, a aprins lumânări, alături de soţie şi de fiica sa. Preşedinte onorific la Universitatea Craiova, Adrian Păunescu, un înfocat suporter al Craiovei „Maxima”, a compus versurile a două dintre cele mai populare imnuri din fotbalul românesc: „Oltenia, Eterna Terra Nova” (Universitatea Craiova)

» 2011 Universitatea Craiova dezafiliată după 64 de ani de existenta !

Universitatea Craiova a fost dezafiliată! Mititelu: „Federaţia face jocurile lui Piţurcă”
Comitetul Executiv al FRF a decis ca
Universitatea Craiova să fie dezafiliată provizoriu, dar va fi exclusă definitiv de Adunarea Generală a FRF care are de îndeplinit o formalitate. Locul său în liga secundă ar urma să fie luat de Juventus Colentina. Adunarea Generală va trebui să ratifice această decizie într-o şedinţă ce va avea loc peste 15 zile.
Membrii CEx au votat dezafilierea Craiovei cu 10 voturi pentru şi 2 abţineri. Dintre cei 14 membri au lipsit Cristi Borcea, unul dintre cei doi reprezentanţi ai Ligii 1, şi Dumitru Costin, preşedintele sindicatului fotbaliştilor recunoscut de FIFPRO. Marius Stan şi Marian Pălărie, reprezentantul fotbalului feminin, s-au abţinut.
CÎRŢU: „MITITELU UMBLĂ DOAR CU GOLĂNELI DE 5 ANI ÎNCOACE”
Ultimul antrenor care a adus titlul în Bănie, Sorin Cârţu, a declarat că finanţatorul Adrian Mititelu este o ruşine pentru Universitatea Craiova, precizând că din cauza acestuia gruparea olteană a fost exclusă provizoriu de Federaţia Română de Fotbal.
„E tragic ce se întâmplă. Şi din păcate nu se mai poate face nimic. Era previzibil când ai un asemenea om la conducere. Mititelu este o ruşine pentru Universitatea Craiova, este o ruşine de conducător. Din cauza lui s-a ajuns la dezafiliere. De cinci ani de când e aici, echipa a fost numai pe la retrogradare. A umblat numai cu golăneli, cu bagabonţeli. Sincer, pentru cei de acum nu simt nimic. Pe mine mă doare mult de istoria şi de tradiţia acestui club”, a spus fostul fotbalist al echipei oltene, conform Mediafax.
MITITELU: „FRF FACE JOCURILE LUI PIŢURCĂ, SĂ-I DAU EU JUCĂTORII”Adrian Mititelu este revoltat de faptul că Federaţia a pornit un demers foarte important împotriva Universităţii Craiova şi patronul din Bănie spune că totul este regizat pentru a-i fi forţată mînă să-i cedeze lui Victor Piţurcă pe Ştefan Bărboianu şi pe Valerică Găman.
„Lumea vorbeşte prostii, că sînt eu de vină. Eu mă lupt cu mafia din fotbal! Sînt de vină că nu m-am aliniat escrocheriilor şi mizeriilor. Eu n-am greşit cu nimic în cazul ăsta. E o nouă încercare de intimidare. CEx poate să propună Adunării Generale, iar decizia CEx poate fi atacată în instanţă civilă. Mircea Sandu se face de rîs acum. 
După ce a ucis Timişoara, acum vrea să ucidă şi Craiova. Sandu vrea să mă facă pe mine să-i dau lui Piţurcă cei doi jucători (n.r. Bărboianu şi Găman). O asemenea decizie nu este la latitudinea Comitetului Executiv, trebuie să voteze Adunarea Generală. Ultima decizie tot instanţa de judecată o va da. Lupta se dă în sistem. Piţurcă ar putea fi un nou caz Bosman. Lupta lui Mircea Sandu e pentru putere. Nu e normal să nu mă laşi să contest la o instanţă civilă. O să îi dau în judecată. Pariaţi că nu o să ne desfiinţăm niciodată! Nu vom fi dezafiliaţi! Am făcut totul bine calculat. Piţurcă e zero barat la management, s-a apucat de afaceri la 45 de ani! El a intrat pe tărîmul meu, ca în filmele cu Rambo! Le fac 200 de procese, să îşi angajeze 40 de inşi la Federaţie”, a spus Mititelu la Radio GSP.
CRISTESCU: „UN MONSTRU A DISTRUS CRAIOVA”Silvian Cristescu a vorbit la sportro despre dezafilierea Craiovei:
„Pentru mine vestea a fost ca şi cum m-a lovit cineva cu un ciocan în cap. Am emoţii mari, e ca şi cum pierzi pe cineva foarte drag. Am sperat că nu va fi aşa. Un monstru a reuşit să distrugă cea mai importantă emblemă a Olteniei. Cu timpul se va uita probabil”. 
SILVIU LUNG: „M-A LUAT CU FRISOANE”Silviu Lung a declarat la Radio.GSP:  „Nu îmi vine să cred. M-a luat cu frisoane, pentru că generaţii întregi de fotbalişti au muncit pentru Craiova cu demnitate şi pentru performanţă. Eu speram într-o minune, Craiova e în sufletul oricărui microbist. Mi-e greu să cred că Adunarea Generală va vota invers. Sînt afectat, e o echipă la care ţin foarte mult. 
Ar fi bună o altă echipă în Craiova, dar Universitatea va rămîne în sufletul meu, pentru că eu sînt nostalgic şi sentimental. Lumea e schimbătoare, unii vor gîndi ca mine, alţii nu. Silviu era hotărît să rămînă la Craiova, dar acum va fi nevoit să plece undeva. De obicei, cine are istorie are şi un viitor”.
CĂMĂTARU: „MI-E ŞI RUŞINE SĂ IES DIN CASĂ”Rodion Cămătaru a comentat la Radio.GSP situaţia disperată în care a ajuns Universitatea Craiova: 
„Nu e nici o surpriză, mă aşteptam la asta. M-a sunat un coleg zilele trecute să mă anunţe de decesul lui Sameş, dar eu  credeam că mă sună pentru dezafilierea Craiovei. Eu nu mai aveam legătură cu Universitatea, dar lumea mă întreabă pe oriunde merg ce se întîmplă. Ce pot eu să le spun? Mi-e şi ruşine să ies din casă. 
Mititelu nu va mai avea viaţă în Craiova, la propriu, în România se respectă nişte drepturi, nu sîntem din lumea a III-a, dar sînt convins că Mititelu va avea mustrări de conştiinţă. Lumea îl va blama, Universitatea a murit. De obicei se solidarizează cluburile, e posibil ca Universitatea să scape, dar s-ar creea un precent, ceea ce nu e benefic. Va fi greu pentru Adunarea Generală să ia o decizie”
PIŢURCĂ: „NUMAI AŞA PUTEAM SCĂPA DE MITITELU”
Victor Piţurcă a declarat la emisiunea Sport Cafe, de la GSP TV, că dezafilierea Craiovei este singura modalitate prin care clubul din Bănie putea scăpa de patronul Adrian Mititelu.
„Vestea tristă e şi retrogradarea Timişoarei, şi a Craiovei, dar asta s-a întîmplat numai din cazua patronilor. Iată că au fost dezafiliaţi, iar eu o să merg în instanţă pentru a recupera banii de la ei. Pentru mine e un mare dezavantaj, îmi pare rău pentru Craiova, dar probabil numai aşa puteam scăpa de Mititelu. Dacă mi se va oferi clubul în contul datoriei pe care o are Mititelu la mine, eu voi oferi echipa de fotbal Primăriei. Mititelu a pierdut acum jucătorii, care vor deveni liberi de contract”.
Universitatea a cîştigat de 4 ori campionatul dar a retrogradat la finalul sezonului precedent, ratînd totodată licenţa pentru Liga 1.  Este posibil ca fotbaliştii Universităţii să se mute la cealaltă echipă care reprezintă Craiova în liga a doua, Gaz Metan CFR.
Echipele de pe prima scenă a fotbalului românesc abia aşteaptă acum să pună mîna pe fotbaliştii de valoare ai oltenilor, aici putînd fi amintiţi Silviu Lung Jr  sau Florin Costea, aceştia fiind cei mai curtaţi jucători ai „leilor”.
Marcel Popescu, fostul preşedinte al Craiovei, este de părere că Universitatea plăteşte din cauza greşelilor manageriale, acesta specificînd că Federaţia nu are nici un fel de vină în acest caz:
„Mă aşteptam la aşa ceva de acum 2-3 săptămîni, pentru că aşa cum s-a hotărît retrogradarea Timişoarei şi a Bistriţei, lucrurile nu puteau fi duse în afara legii în cazul Craiovei. Este de neconceput pentru mine cum s-a ajuns în această situaţie şi din acest moment cred că moral ar fi ca Adrian Mititelu să nu mai pronunţe numele Universităţii Craiova niciodată. 
Problemele care au fost la club s-au simţit în jocul echipei. Nu s-a făcut nici o vendetă, nici un abuz în cazul Craiovei, doar s-a respectat regulamentul. Rana pe care a primit-o întreaga Oltenie nu trebuie să se transforme într-un protest împotriva FRF”, a spus Marcel Popescu la sportro.
INFO
U Craiova a disputat 1492 de meciuri pe prima scenă fotbalistică din România, 660 partide încheiate cu victoria oltenilor -323 la egalitate şi în 509 au ieşit învinşi de pe teren.
Oltenii au jucat 76 meciuri în cupele europene, avînd următorul bilanţ: 32 victorii, 12 remize, 32 înfrîngeri. Totodată, Craiova este:
-prima echipă de fotbal din România care s-a calificat într-o semifinală de Cupe Europene: 1982-1983.
-prima echipă de fotbal din România calificată în sferturile de finală ale Cupei Campionilor Europeni: 1981-1982.
-prima echipă din România care a eliminat formaţii din Germania (1. FC Kaiserslautern) şi Anglia (Leeds United).

» Un an de la moartea poetului Adrian Paunescu

DIN CAUZA LUI Adrian Paunescu S-A AUZIT IMNUL CRAIOVEI PE STADIONUL LUI DINAMO. 
Adrian Păunescu a scris versurile care-i înflăcărează azi pe suporterii olteni atunci cînd îşi încurajează echipa favorită. Poetul ar fi împlinit 68 de ani astăzi într-o zi ce se dovedeşte foarte tristă pentru Universitatea Craiova
 
A debutat ca poet in 1960. Din 1973 conduce revista Flacara. Devenit incomod, este destituit in iulie 1985. Pretextul imediat a fost scandalul busculadei iscate la concertul Cenaclului Flacara din Ploiesti din luna iunie a acelui an, insa Paunescu devenise cunoscut si pentru criticile la adresa puterii.
Dupa caderea comunismului nu i s-a permis reintoarcerea la conducerea revistei Flacara, astfel ca, in toamna anului 1990 fondeaza revista Totusi iubirea. In calitate de publicist a mai condus ziarul Sportul romanesc, o scurta perioada in 1999, si a realizat emisiuni de fotbal la Antena 1, scrie Wikipedia. S-a stins pe 5 noiembrie 2010.

În anul 2013, clubul s-a reorganizat, o nouă persoană juridică urmând să se înscrie în competiția sportivă și să continue tradiția Fotbal Club Universitatea Craiova.

 

heid

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s